la ce data a intrat romania in ue? 







la ce data a intrat romania in ue?

Autor: maria Data: Miercuri, 01 Aprilie 2009 8 Raspunsuri
la ce data a intrat romania in ue ?
Categorii:
 

Raspunsuri:


Fire a scris pe 01 Aprilie 2009, 18:30
Maria, se ascunde vreo farsa sub aceasta intrebare? Ca astazi am fost suspicioasa!

Vezi ca dupa pranz, farsele se intorc asupra pacalitorului!

1. 01. 2007

Matei a scris pe 01 Aprilie 2009, 20:31
Este una dintre intrebarice ce revine periodic.

UE a intrat in Romania in ianuarie 2007 (data "aderarii" Romaniei la UE).

Romania va intra in UE atunci cand va avea acelasi standarde ( de civilizatie, economic, social, politic, etc.) ! Pana atunci va fi o platitoare de "cotizatie" catre UE, invers neexistand varsaminte serioase de fonduri !

Alina a scris pe 06 Aprilie 2009, 21:53
Povestea taranului


A fost odată un ţăran sărac şi cinstit, român. (El putea fi deopotrivă bulgar, bosniac, albanez, slovac, polac sau ucrainian, importante fiind - în acest caz - sărăcia şi cinstea. De altfel, în variante, legenda circulă şi în folclorul nou al amintitelor popoare).

În sătucul său natal, izolat de lume, se zvonise că undeva departe, peste nouă mări şi nouă ţări, s-ar fi aflat o baroneasă înstărită, cu dărnicie fără seamăn, care s-ar fi numit Uniunea Europeană. Şi zvonul nu era numai zvon, căci văzuse omul prin vecini, ba pe unul, ba pe altul, fălindu-se cu darurile acesteia.

Într-o bună zi şi-a luat toiagul şi a purces la drum. A bătut la poarta palatului şi i s-a deschis. Doamna cea mare l-a primit, l-a poftit să şadă şi, fiindcă era peste măsură de ostenit, l-a îmbiat cu Coca-Cola şi gumă de mestecat. Ţăranul a gustat cu măsura din bucate şi nerăbdător, şi-a spus păsul:

"Mărită Doamnă Uniune, am auzit că faci daruri celor nevoiaşi. Eu am acasă, pământ bun, ape limpezi, am şi păduri. Iarna însă-i cam lungă la mine în ţinut, aproape şapte-opt luni pe an. Ca să lucrez bine aş avea nevoie de o pereche de încălţări. Sunt desculţ şi mi-e frig. Doar atât îţi cer".

Doamna Uniune Europeană l-a măsurat din cap până în picioare şi a rămas cu privirea pironită la degetele acestuia, vineţii, înfrigurate, bătătorite şi prăfuite de drum. Apoi a glăsuit:

"Omule, eşti desculţ şi eu te înţeleg... Dar, tot ce-ţi pot oferi este o bască. Una nouă şi de calitate europeană - Armani.

Ţine de frig, de ploaie."

Omul a luat basca, a oftat dezamăgit, a mulţumit şi a făcut calea-ntoarsă spunându-şi:

"Totuşi e doamnă bună. Putea să nu-mi dea nimic".

A trecut iarna şi din gerurile sale cumplite, omul a ieşit destul de bine, doar cu un deget degerat. Apoi vara istovindu-se, a purces iar pe lungul drum al Doamnei Uniuni, spunându-i păsul vechi:

"Sunt desculţ. O pereche de încălţări mi-ar prinde tare bine".

Doamna l-a privit cu înţelegere şi căldură, l-a ospătat cu Coca-Cola, oferindu-i iar o bască nou-nouţă, de firmă.

"Dacă-i degeaba, merită s-o iau" îşi spune la întoarcere ţăranul cel sărac şi cinstit.

Iarna a trecut cu chiu cu vai şi în afara altui deget de la picior, numai unul, degerat şi amputat de doctor, omul n-a avut de suferit.A urmat primavara, vara şi pe când frunzele s-au îngălbenit, ţăranul şi-a amintit de Doamna cea darnică, pornind iar spre ea, să-şi încerce norocul. Dinaintea acesteia şi-a băut cu poftă paharul de Coca-Cola, ba a mai cerut încă unul, căci începuse să-i placă, dar de întors s-a întors tot cu o basca.

Totuşi nu s-a dat bătut. An după an a străbătut calea plin de speranţă, primind cu politeţe ştiutul dar. Până într-o iarnă, când zăpezile şi gerurile au fost mai amarnice ca niciodată. Prins cu treburile, picioarele i-au degerat şi doctorul a trebuit să i le amputeze, spre a-i salva viaţa.

Purtat pe braţe de vecini, omul a bătut la poarta Doamnei Uniuni care, iute, şi-a dat seama de trebuinţe, făcându-i cadou un cărucior de invalid, cu rotile, nou şi strălucitor, având douăzeci şi una de viteze şi telecomandă. Omul a mulţumit şi întorcându-se în satul său cu maşinăria cea arătoasa a stârnit mari invidii. De aici i s-a tras un necaz: într-o noapte a fost călcat de hoţi. Aceştia nu găsiseră mare lucru, dar plecaseră acasă cu saci întregi de băşti. Oameni cu frică de Dumnezeu, îi lăsaseră, totuşi, căruciorul.
În prag de iarna, ţăranul s-a pomenit astfel fără nici o bască.
Aşezat comod în căruciorul său silenţios, a pornit iar cale de nouă munţi şi nouă ţări, s-a înfăţişat Doamnei Uniuni şi i-a spus:

"Mărită Doamnă, m-au călcat hoţii şi acum, la căderea zăpezii, sunt cu capul descoperit.
Fii bună şi dă-mi o bască, fiindcă ştiu că ai şi poţi".

Doamna l-a măsurat din cap până la brâu (acolo unde începea căruţul) şi gânditoare i-a spus:

"Bade dragă, eu te înţeleg. Dar, tot ce-ţi pot dărui acum este o pereche de încălţări. Apropo, aşa cum te văd, cred că nu poţi munci. Nu-mi vinzi mie pământul dumitale? Cu banii primiţi ai putea să-ţi cumperi cea mai bună bască".

Această legendă, ca orice bucăţică de folclor, are autor necunoscut. Dar personajele, din păcate, le vedem în fiecare zi în jurul nostru...

Matei a scris pe 08 Aprilie 2009, 14:15
EXCELENT !

Dariana a scris pe 08 Aprilie 2009, 14:23
Dureros !Noroc ca i-a dat Dumnezu romanului, femei freumoase si iubarete si la inzestrat cu harul, de a face haz de necaz.


erika a scris pe 06 Iulie 2009, 20:52
va rog mult sa imi spuneti si mie la ce data a intrat romania in u.e? este urgent imi trebuie pt un proiect la facultate. va multumesc!

kawa a scris pe 06 Iulie 2009, 21:05
da` saritzi-ar ochii- k oricum, dejaba-i ai - nu a scris matei (mai sus)- ianuarie 2007?
Raspunde la acesta intrebare Trimite-mi pe mail raspunsurile la aceasta intrebare












Responsabilitatea privind informatiile si opiniile exprimate pe site-ul Raspunsuri.rol.ro apartine in exclusivitate utilizatorilor. Rol.ro nu poate fi facuta in niciun fel responsabila pentru continutul acestor mesaje. Continutul acestor mesaje nu reprezinta pozitia ROL.ro in legatura cu informatiile publicate.