Cozonacul - indiferent de reteta - ramane fraged, procedand astfel: cu o seara inainte, punem faina cantarita intr-un castron si facem in mijloc un "cuib" cu mana; turnam laptele fierbinte in cuib si il amestecam de cateva ori cu putina faina dimprejur (asa cum fac copiii noroi intr-o groapa).
acoperim cuibul cu faina luata tot din castron, acoperim si lasam in camara pana a doua zi, cand se continua prepararea aluatului conform retetei. Toate ingredientele trebuie sa aibe temperatura camerei, dar asta cred ca stiai deja.
Si mai e o smecherie: uleiul nu se pune deodata, il cantarim , il punem intr-o cana si pe masura ce framantam aluatul, muiem mana in canuta cu ulei si apoi framantam... si tot asa, pana cand se termina uleiul.
Sursa:
O stramatusa din Bucovina
Reteta lui Al.O.Teodoreanu (Pastorel) e sigur una dintre cele care raspund intrebarii tale. Pare mult sa pui 40-50 galbenusuri la un kg de faina, dar te asigur ca nu vei regreta. (Nu vreau sa fiu rautacios, dar la cozonacii cu 5-6 oua se potriveste catrenul scris de Pastorel : Voi sunteti din neamul nostru?/ Pranitura de carpaci!/ i'e rusine gospodinei /sa va zica cozonaci!)
Reteta Cozonacilor
Al. O. Teodoreanu (Pastorel)
Material:
• 150 oua
• 3-4 (maximum) kg faina extra (recomand Herdan)
• 1 pahar mare( pahar de apa) cu rom alb
• 1 baton vanilie
• 1 litru lapte
• jumatate pachet drojdie (recomand “Bragadiru”)
• 3-4 lingurite rase cu sare
• 3-4 paharute de vin cu unt topit si cald
• 1 paharut untdelemn fin (recomand Negre)
• zahar tos circa 1.200 kg
Explicatie:
Cind aplici aceasta reteta, nu poti spune: am sa fac trei sau cinci kilograme de cozonac, ci am sa intrebuintez atitea oua. Ouale nu sunt toate la fel si faina nu-i toata deopotriva de uscata. Cu cit e mai uscata, cu atit inghite mai mult lichid (citeste: oua si rom)
Obsrvatie:
Pentru fabricarea cozonacilor trebuie socotite 12(douasprezece) ore. De aceea este bine sa fie pregatite toate de cu seara si sa te apuci de treaba cu noaptea in cap. (Faina trebuie sa fie la temperatura camerei si uscata!)
Tehnica:
1.
Se strica de cu seara ouale, punind galbenusurile deoparte. Albusurile le pui unde vrai, caci ori pui prea putin (ca o lingurita de omat), ori deloc – cam totuna e. In galbenusuri pui sarea, mesteci, pui la rece si te culci.
2.
A doua zi. (Se face cald in bucatarie, se inchid geamurile si se incuie usile sa nu mai intre sau sa iasa nimeni pina ce cozonacii nu sunt la cuptor!)
Intr-un vas foarte curat, pui doi pumni de faina (circa 500 gr) pe care o oparesti cu lapte clocotit. Se mesteca cu o lopata anume, de lemn (sau cu un linguroi) si se bate strasnic pina se face ca o pomada, fara nici un gogolos.
Cind s-a racorit (sa poti suferi degetul cel mic), adaugi drojdia, pregatita astfel: faramitata intr-o farfurie adinca si frecata cu doua-trei lingurite de zahar, pina se face ca o cafea cu lapte. Mesteci bine drojdia cu pomada, acoperi cu un servet si pui la loc caldut (nu fierbinte) ca sa creasca.
3.
In timp ce creste plamadeala (asa se cheama amestecul de mai sus) strecori prin sita galbenusurile in covata (albie de lemn foarte curata, uscata si calduta), clatesti cu dou-trei linguri de apa calduta vasul in care au stat si torni totul in albie.
Daca vrai pui si o ceasca de albus spuma, daca nu, nu pui.
Bati galbenusurile cu strasnicie, adaugi romul si bati, si bati, bati mereu si te bucuri ca miroase bine; adaugi apoi vanilia taiata marunt si bati inainte pina ce plamadeala a crescut frumos. Cind e gata plamadeala, o rastorni si pre ea in albie si mesteci pina se face una cu galbenusurile. Pe urma incepi a pune faina, cite putin, si a tot mesteca si bate cu lopata, pina ce nu mai poti. Atunci framinti cu pumnii inchisi, pina ce obtii un aluat potrivit de moale. Cind crezi ca nu mai incape faina, cintaresti cita ti-a ramas, ca sa stii cita ai intrebuintat, si pui zaharul si untul dupa proportia: 300 gr zahar la kilogramul de faina si un paharut de unt, plus unul, asa, pe deasupra. Dupa ce a intrat faina, framinti inainte, punind zaharul, putin cite putin, pina ce-l pui tot. Dupa ce-ai ispravit zaharul, pui untul (cite un paharut) si untdelemnul, intorcind aluatul mereu in aceeasi parte (ca sa iasa felii).
Framintatul dureaza doua ceasuri.
4.
Pui la crescut la loc caldut (nu fierbinte), acoperit bine, ca sa nu se raceasca, si lasi doua-trei ore, pina ce a crescut frumos. Ajuns aici, pui cozonacii (o treime din forma) in formele unse perfect cu unt sleit si iarasi acoperit, la loc caldut, lasi la crescut aproximativ o ora.
Cit timp cresc in forme, se pregateste cuptorul - detaliu foarte important!180°-200°C) Cind e gata si cuptorul, ungi cozonacii cu ou batut si presori cu migdale taiate sau zahar granulat si, cu “Doamne-ajuta”, pui la cuptor, unde stau o ora, o ora si un sfert, cel mult. La cuptor trebuie om pricepu, ca sa-l cerce, cu faina de papusoi (porumb), sa nu puie cozonacii prea desi, sa-i acopere la nevoie ca sa nu se parleasca, sa le puie “zagneata” etc.
5.
La scosul din cuptor, alt meremet. Scoti cozonacul, il scuturi putintel cu urechea aplecata, sa-l auzi daca joaca. Il culci apoi cu forma cu tot pe-o coasta, sprijinit de-un lemn. Dupa doua-trei minute il mai scuturi si-l rastorni incetisor, cu binisorul, pe ceva moale si-l legini catinel si cu mare bagare de seama, ca nu cumva sa se turteasca si incruzeasca !
Abia un ceas dupa ce i-ai scos din cuptor ii duci in casa si, dupa doua-trei, cind sunt bine raciti, ii transporti in camara. Ca sa-i pastrezi bine si multa vreme proaspeti, ii invelesti (pe fiecare in parte, se intelege) in hirtie impermeabila si in servet gros. Cozonacul facut dupa aceasta reteta trebuie sa nu se usuce trei sau patru saptamani.
Putin mai tarziu dar sper sa fie de folos!
Cozonac moldovenesc
1 kg faina buna, 4 galbenusuri, 8 linguri zahar, 8 linguri ulei, jumatate l lapte, drojdie (650ml lapte, 10 linguri ulei, 40g margarina, în functie de faina). Laptele se amesteca cu 4 linguri de faina si se fierb pana la îngrosare. Se lasa pana devine caldut. Restul de faina, galbenusurile, zaharul si crema fiarta (calduta) si drojdia se bate bine cu un tel sa fie spumoasa. Se framanta bine luand din uleiul pus într-un castronel, din cand în cand pana devine un aluat pufos. Se si “bate” aluatul de planseta sa devina bine aerisit. (de cca 100 de ori). Se lasa la crescut. Se poate lua o parte din aluat si se amesteca cu putina cacao si putin ulei sa poata fi mai usor încorporata. Acest aluat se pune cate putin pe o bucata alba de aluat si se ruleaza pentru a fi cat mai frumos la taiere, dupa coacere, sau se împleteste un sul alb si unul maroniu. Se lasa sa creasca în tava (este important cat de bine creste în tava ca sa fie foarte pufos) iar înainte de a se coace se unge cu ou batut. Se acopera în cuptor cu o hartie de copt, sa se coaca bine în interior. Cand este aproape gata se ia foaia sa se aureasca frumos. Se coace la foc domol cca 45 de min.
Nu are oua multe dar va asigur ca preparat in acest fel este foarte, foarte bun.
Sursa:
De la o prietena din Moldova